Economia României va creşte cu 7% în 2021, după ce în iulie se estima un avans de 7,4% anul acesta, conform previziunilor economice de toamnă, publicate joi de Comisia Europeană (CE).

De asemenea, în 2022 şi în 2023 economia românească ar urma să înregistreze o expansiune de 5,1% şi, respectiv, 5,2%.

După o redresare solidă în primul semestru din 2021, înainte de finalul anului PIB-ul României ar urma să depăşească nivelul de dinaintea pandemiei. În viitor, expansiunea va rămâne robustă, la aproximativ 5%, principalele motoare de creştere fiind consumul intern şi investiţiile sprijinite de Facilitatea de redresare şi rezilienţă, previzionează Comisia Europeană.

Şomajul ar urma să rămână sub nivelul de 5% în următorii ani. Totuşi, se menţin riscurile la adresa estimării din cauza valului de noi infecţii cu COVID-19. Pentru acest an, Comisia Europeană previzionează o rată a şomajului de 5%, urmând să se reducă la 4,8% în 2022 şi la 4,5% în 2023.

Deficitul general guvernamental ar urma să scadă gradual, de la un nivel de 8% din PIB previzionat pentru acest an, la 6,9% din PIB în 2022 şi la 6,3% din PIB în 2023.

Nivelul datoriei ca procent din PIB ar urma să crească, de la 49,3% în 2021 la 51,8% în 2022 şi la 53,2% în 2023, în principal din cauza deficitelor primare ridicate, estimează Comisia Europeană.

După un declin de 3,9% în 2020, economia României a început o redresare solidă, condusă în principal de cererea internă. Până în toamna lui 2021, ridicarea restricţiilor în toate sectoarelor a sprijinit majorarea cererii, în special în domeniul serviciilor alimentare, industria hotelieră şi de petrecere a timpului liber, şi în cultură. În plus, activitatea în construcţii a fost la un nivel robust, iar investiţiile solide, în special pe segmentul echipamentelor digitale.

Deşi încrederea pe segmentul de retail şi servicii a rămas solidă în trimestrul trei din 2021, în pofida valului de infecţii, recent introdusele restricţii de mobilitate ar urma să atenueze oarecum consumul, în plus faţă de scăderea puterii de cumpărare a gospodăriilor, din cauza majorării preţului energiei.

Importurile ar urma să crească în linie cu cererea internă. Creşterea exporturilor va fi mai puţin dinamică din cauza perturbărilor din lanţurile de aprovizionare, în special în industria auto. Prin urmare, deficitul de cont curent ar urma să crească la 6,5% din PIB anul acesta. Deficitul de cont curent ar urma să se reducă la 6,3% din PIB în 2022 şi la 6,1% din PIB în 2023, estimează CE.

Per ansamblu, economia României ar urma să crească cu 7% în 2021, depăşind nivelul de dinaintea pandemiei, şi cu 5,1% în 2022 şi cu 5,2% în 2023. Deşi efectul cererii ridicate ar urma să se atenueze, creşterea va rămâne pozitivă datorită majorării numărului de angajaţi, scăderii inflaţiei şi creşterii robuste a salariilor. Implementarea PNNR va sprijini investiţiile în sectorul public şi în cel privat, se mai arată în previziunile Executivului comunitar.