Eurodeputatul Corina Crețu, fost comisar european pentru politica regională, afirmă, într-un interviu pentru caleaeuropeană.ro, că este necesară o dezbatere națională în legătură cu prioritățile României pentru următorii 7 ani, în privința cheltuirii banilor europeni. ”Din păcate, nu există nici la aceasta oră un proiect depus la Comisia Europeană pentru finanţarea Autostrăzii Târgu Mureş – Iaşi, aşa cum mi-aş fi dorit. Am insistat în timpul mandatului meu de Comisar European pentru Politică Regională ca autoritățile române să depună un proiect și să atragă bani pentru construcţia acestei autostrăzi”, a declarat Crețu.

Rep: Ați fost de curând la Iași unde ați văzut cât de mari sunt așteptarile societăţii legate de construcția Autostrăzii Târgu Mureş – Iaşi. În calitate de fost Comisar European pentru Politică Regională, v-ați ocupat direct de acest subiect, vă rog să ne spuneţi care este situația în acest moment.

Corina Crețu: Vă mulţumesc mult pentru această întrebare, care este atât de importantă pentru zona Moldovei, acest proiect având un impact direct atât pentru dezvoltarea economică a regiunii, cât şi pentru îmbunătăţirea vieţii cetăţenilor ei.

Din păcate, nu există nici la aceasta oră un proiect depus la Comisia Europeană pentru finanţarea Autostrăzii Târgu Mureş – Iaşi, aşa cum mi-aş fi dorit. Am insistat în timpul mandatului meu de Comisar European pentru Politică Regională ca autoritățile române să depună un proiect și să atragă bani pentru construcţia acestei autostrăzi.

În acea perioadă se putea face cel puţin studiul de fezabilitate şi partea de pregătire a proiectului, însă, constatăm cu toții că niciun guvern nu şi-a asumat alocarea sumei necesare care, de fapt, nici nu înseamnă foarte mult, având în vedere importanţa acestei autostrăzi. În opinia mea, verificată şi cu experții Comisiei Europene, pregătirea proiectului, ceea ce înseamnă proiectarea, acordul de mediu (tot ce s-a făcut pentru Autostrada Sibu – Piteşti) ar urma să se ridice la aproximativ 70 de milioane de euro.

Guvernul României a informat Comisia Europeană despre faptul că lucrează în acest sens, însă, după cum bine știţi, un stat membru nu are obligația de a raporta neapărat Comisiei care este stadiul de pregătire a proiectului. Din câte cunosc, există un contract de servicii în derulare pentru completarea studiului de fezabilitate pe sectorul Târgu Mureș – Târgu Neamț, iar pentru sectorul Târgu Neamț – Iași se încearcă identificarea sursei de finanțare.

De asemenea, se lucrează la revizuirea studiului de fezabilitate pentru tronsonul de Autostradă Iaşi – Ungheni, inclusiv la realizarea conexiunii la podul de peste Prut. Acest Pod ar putea fi finanțat, spre exemplu, din programul transfrontalier România – Republica Moldova, în valoare de 80 milioane de euro.

Revenind la Autostrada Târgu Mureș – Iași, o estimarea a costurilor de construcție ar fi de cel puțin 10 miliarde de euro, luând în calcul relieful şi faptul că autostrada trebuie să traverseze munții. Este însă un proiect care, în opinia mea, trebuie realizat cu prioritate. Moldova și România în general au nevoie de această autostradă.

Semnalul meu de alarmă este că, în ciuda legii şi în ciuda promisiunilor, acest proiect trebuie prioritizat în mod oficial, iar guvernul trebuie să decidă cât va accesa din fonduri europene şi cât este dispus să aloce din bugetul național. Cred că trebuie să existe o strategie foarte clară în jurul marilor obiective de interes național!

Avertizez că resursele din parte Uniunii Europene încep să devină din ce în ce mai limitate şi dacă nu se va prioritiza, acest proiect riscă să fie prelungit până în 2030. Am salutat declarația Ministrului Transporturilor care a vorbit despre alocarea anuală a 4% din PIB pentru transporturi, dar acest lucru nu trebuie să rămână doar la nivel de declaraţii. Românii așteaptă fapte, căci până acum au avut doar vorbe.

Despre Autostrada Sibiu – Pitești

Autostrada Sibiu – Pitești reprezintă o altă prioritate, făcând parte din rețeaua europeană de transport. Este singura verigă lipsă din coridorului Rotterdam – Constanța. Pentru perioada exerciţiului financiar 2014-2020 s-a alocat 1 miliard de euro pentru acest proiect, sumă care nu este încă cheltuită. Se lucrează pe anumite tronsoane, dar proiectul în ansamblul său nu este depus la Comisia Europeană.

Cunoaşteţi foarte bine că toată lumea se plânge de birocrația excesivă, de licitații stopate și de implementarea lentă. Toate aceste lucruri pot fi remediate. În calitate de comisar european, am discutat în repetate rânduri cu autoritățile din țară despre posibile soluții. Este nevoie, însă, de voință politică și de o anumită viziune privind dezvoltarea țării și funcționarea aparatului administrativ.

Din păcate, s-a bătut pasul pe loc, s-a pierdut timp prețios, iar societatea, pe bună dreptate, nu mai are răbdare. Este esențial ca guvernul să pună pe primul plan agenda reală a românilor, nevoile și așteptările acestora. Oamenii vor să știe de ce nu pot merge nici în 2020 pe autostrăzi, de ce nu există canalizare sau apă curentă peste tot, de ce un drum cu trenul durează de 5 ori mai mult decât ar fi normal. Acestea sunt problemele care îi preocupă cu adevărat.

Revenind la Autostrada Sibiu – Pitești, eu sper ca niciun euro din miliardul alocat în cadrul exerciţiului financiar 2014-2020 să nu se piardă, aşa cum suma totală a lucrărilor ar putea ajunge între 6 şi 10 miliarde de euro. Deci este important ca fiecare euro să fie cheltuit cu maximă eficienţă.

Rep: În ultima perioadă s-a discutat mult despre programul Natura 2020 care îngreunează realizarea Tronsonului Sibiu – Pitești, ce ar putea face România pentru a depăşi problemele apărute?

Corina Crețu: Într-adevăr, este o chestiune care ţine de relația Guvernului României cu Comisia Europeană, mai precis cu Direcția Generală de Mediu. Împreuna cu Comisarul European pentru Mediu, dl. Karmen Vella, DG Regio, aflat în subordinea mea la acea oră şi DG ENV au transmis o scrisoare oficială referitoare la necesitatea ca România să aibă o strategie pentru programul intitulat Natura 2020.

Vreau să precizez că Romania este cea care a transmis în perioada 2010-2011 lista ariilor protejate, declarând o mare parte din suprafețele pe unde acum ar trebui sa fie investiții, ca fiind intangibile. Comisia Europeană nu este poliţie, dar trebuie să se alinieze regulamentelor și să respecte legislația așa cum se întâmpla în toate ţările membre.

Prin urmare, a fost o lipsă de atenție, de viziune și de abordare integrată din partea autorităților de la București. Lipsa planurilor și a strategiilor pe termen scurt, mediu și lung, și a unor guverne responsabile, care să respecte aceste planuri și strategii indiferent de partidele aflate la putere, ne-au adus în această situație. La noi se guvernează în continuare conjuctural, după ureche, în funcție de interese de moment.

Eu cred ca trebuie găsite soluții pragmatice pentru fiecare suprafață declarată de România ca arie protejată. Comisia Europeană poate fi notificată în legătură cu speciile care se doresc a fi protejate sau se poate înainta o procedură prin care unele suprafețe să fie retrase din programul Natura 2020. Sper ca dialogul între Ministerul Mediului și DG Mediu să conducă spre o soluție care să accelereze realizarea proiectului Sibiu – Pitești. Oricum, cred ca pentru acest tronson s-a găsit un traseu bun, care evită multe arii declarate de România ca fiind protejate și de neatins, dar se află la granița cu acestea.