Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI) din Parlamentul European a examinat proiectul de raport privind Inversarea tendințelor demografice din regiunile UE utilizând instrumentele politicii de coeziune realizat de eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE) din proprie inițiativă, informează Caleaeuropeana.ro.

Prin intermediul acestui raport, eurodeputatul român a conturat provocările curente cu care se confruntă autoritățile regionale și locale, soluțiile puse în practică de autorități ca răspuns, precum și recomandările de politici necesare pentru a inversa aceste tendințe demografice.

Cu acest prilej, Daniel Buda a adresat mulțumiri speciale primarului Municipiului Cluj-Napoca, domnul Emil Boc, pentru avizul său privind această problemă spinoasă a ”exodului creierelor”, dar și întregii echipei și secretariatului PPE pentru eforturile depuse.

Europarlamentarul român a structurat raportul în trei părți principale și anume:

– provocările curente cu care se confruntă autoritătile regionale și locale

– soluțiile pe care le-au pus în practică aceste autorităti ca răspuns

– recomandările de politici necesare pentru a inversa aceste tendințe demografice.

”Libertatea de circulație a persoanelor este un drept fundamental prevăzut de tratatul UE, astfel că cetățenii Uniunii sunt liberi să decidă fără nicio îngrădire locul unde doresc să locuiască și să lucreze. Însă, autoritățile europene și naționale trebuie să asigure o dezvoltare economică sustenabilă astfel încât cetățenii care își părăsesc regiunile să nu o facă forțați fiind de calitatea vieții scăzute din zona unde locuiesc și de lipsa oportunităților”, a menționat europarlamentarul, potrivit detaliilor publicate pe pagina sa.

Din punctul de vedere al lui Daniel Buda, ”tendințele demografice actuale au un impact major asupra comunitătilor locale și afectează viață fiecărui cetătean european și bineînțeles, au un impact major asupra eficienței politicii europene și asupra politicii de coeziune. Declinul demografic crește inegalitătile existențe, având un impact vizibil asupra calitătii vieții. Atrag atenția că acesta creează repercusiuni directe asupra coeziunii sociale, economice și teritoriale a UE, astfel încât investițiile UE ajung uneori să fie nesustenabile, adâncindu-se decalajul dintre regiunile mai dezvoltate și cele mai sărace”, a mai spus Buda. 

La acest aspect se adaugă, consideră eurodeputatul, rata natalității într-o continuă scădere.

În acest context, Daniel Buda a atras atenția că, în acest ritm, populația Uniunii Europene ”va scădea vertiginos în următoarele decade, iar ritmul de imbătranire va fi tot mai accentuat. În 2070, populația Europei va reprezenta doar 4% din populația globului”.

Pentru a contura o imagine de asamblu asupra acestui fenomen, Daniel Buda a fixat lumina reflectoarelor asupra unor state membre și regiuni care au fost afectate mai puternic de aceste schimbări climatice. ”Subliniez că în 2018, din România au plecat peste 240 mii de persoane, cu o creștere de 8 % față de anul precedent. Ca să înțelegem mai bine amploarea fenomenului, dacă am exclude restricțiile Covid și ne-am raporta la condițiile anterioare, de la începutul acestei reuniuni și până acum, adică de aproximativ 85 de minute, aproximativ 27 de persoane apte de muncă ar fi părăsit țara”, a explicat Daniel Buda.

”Acest fenomen se aplică în diferite secvențe sau valuri în funcție de împrejurările la care sunt expuse statele membre: un exemplu foarte evident fiind criză financiară din 2008. Însă criză sanitară actuală a schimbat radical situația, restricțiile de călătorie și incertitudinile create de pandemie au redus semnificativ numărul celor care părăsesc țara în căutarea de noi oportunităti. Mai mult, zonele rurale, cele depopulate au devenit cele mai sigure în calea răspandirii virusului. În acest sens, sunt convins că în perioada post pandemie va fi oferi noi oportunităti atât zonelor care se confruntă cu fenomenul depopulării, cât și deconcentrarea aglomerărilor urbane. Problemele ce țin de mișcările demografice sunt diverse, fie că vorbim de părăsirea regiunilor cele mai sărace, din cauza lipsei de oportunităti sau supra-aglomerarea centrelor urbane, care se văd de multe ori copleșite de situație. Mai mult, tendința de mișcare din zonele rurale sau cele izolate către centrele urbane în interiorul statelor membre a devenit tot mai vizibilă”, a mai spus europarlamentarul român.

Daniel Buda a identificat câteva tendințe generale și două tipuri de regiuni:

– exportatoare-în general aflate într-o tranziție economică, care s-au adaptat mai greu progresului tehnologic sau care suferă probleme sistemice cum ar fi lipsa de infrastructura sau conectare la internet,

– regiuni receptoare-respectiv acele regiuni care prezintă oportunităti de ocupare, condiții sociale favorabile, perspective de stabilitate economică.

”Autoritătile locale și regionale se află în prima linie în luptă cu reducerea și inversarea acestor tendințe demografice. În prezent, există un număr limitat de instrumente care ajută aceste autorităti să facă față provocărilor. Fie că vorbim de Investițiile Teritoriale Integrate, în cazul zonelor izolate sau programele LEADER, în spațiul rural, în unele cazuri instrumentele au dat rezultate remarcabile prin implicarea comunitătilor locale în proiecte care au contracarat fenomenul depopulării”, a completat eurodeputatul român.

Daniel Buda consideră că ”instrumentele propuse de Uniune pentru a inversa tendințele negative trebuie să fie simple, flexibile și nu în ultimul rând, să fie cât mai atractive. Avem nevoie de instrumentele care să permită o gestionare mai ușoară a politicilor, dar în același timp, subliniez faptul că ele trebuie finanțate corespunzător și prin maximizarea sinergiilor dintre diferitele fonduri ale UE. Comisia ar trebui să elaboreze un <<Acord pentru demografie>>, care să propună politici și să vină cu sprijin financiar pentru a inversa tendințele actuale. Avem Acordul Verde, de ce nu am veni cu un acord și în această direcție?”, a mai spus Daniel Buda.