Rareș Bogdan (PNL, PPE), liderul delegației României în grupul PPE din Parlamentul European, avertizează că Pachetul Mobilitate I poate provoca falimentul transportatorilor români și „blinda Europa cu două viteze”, într-o postare pe Facebook în care expune argumentele pentru care România nu susține adoptarea acestor reglementări în sectorul de transport.

„Respingem categoric scoaterea de pe piață a transportatorilor români! De ce sunt împinși în faliment? Săptămâna viitoare avem la Bruxelles votul pe Pachetul Mobilitate 1, care ar trebui să asigure condiții de muncă mai bune pentru transportatorii români. Ar trebui, dar nu se întâmplă așa. Sper într-o minune, căci aceste reguli vor avea un impact negativ semnificativ. Ca și când pandemia n-ar fi fost suficientă! Păi ce facem, blindăm Europa cu două viteze?”, scrie eurodeputatul PNL.

De astfel, Rareș Bogdan precizează că miniștrii Afacerilor Externe și ai Transporturilor din 9 țări (Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Malta, Polonia și România) au trimis eurodeputaților o scrisoare în care au reliefat prevederile restrictive şi disproporţionate din Pachetul Mobilitate I şi implicaţiile negative ale acestora, atât pentru transportul rutier şi funcţionarea adecvată a pieţei interne, cât şi pentru realizarea obiectivelor asumate de Uniunea Europeană în domeniul schimbărilor climatice. În acest context, semnatarii scrisorii au solicitat membrilor Parlamentului European reanalizarea prevederilor problematice din această perspectivă, conţinute de Pachetul Mobilitate I.

De asemenea, Rareș Bogdan precizează că oficialii folosesc un limbaj diplomatic, însă din apelul lor reiese disperarea de a-și apăra cetățenii.

Mai departe, eurodeputatul român prezintă argumentele pentru care România nu susține adoptarea Pachetului Mobilitate I, așa cum figurează într-un document oficial al Reprezentanței României la Bruxelles:

  • Există două perspective pentru care promovarea Pachetului Mobilitate nu este oportună. Situația industriei de transport nu mai corespunde cu cea analizată în evaluarea de impact realizată de către Comisie la prezentarea propunerii. Scopul Pachetului Mobilitate a fost de întări piața internă și eficiența transportului rutier, dar unele măsuri introduse sunt contrare acestor deziderate.
  • Criza cauzată de răspândirea Coronavirus-ului și de măsurile de stopare a pandemiei au afectat și vor afecta pe termen lung industria de transport. Avem nevoie de un sector de transport rutier solid; el a fost una din principalele forțe care au sprijinit sistemul medical și au contribuit la supraviețuirea economică în perioada crizei.
  • Întoarcerea vehiculului la fiecare 8 săptămâni în statul membru de stabilire a firmei, sub sancțiunea pierderii licenței de transport, nu aduce beneficii, ci doar probleme. Creșterea parcursului în gol afectează obiectivele climatice ale UE, întrucât mărește inutil emisiile de CO2. Se adaugă oboseala inutilă a șoferului, dar și periclitarea siguranței rutiere, întrucât graba de a ajunge la sediul firmei își va spune cuvântul în numărul de accidente.
  • Întoarcerea vehiculului este discriminatorie față de transportatorii stabiliți în state membre periferice (toți cei care contestă Pachetul Mobilitate), întrucât interpune distanțe colosale de parcurs pentru a ajunge la locul în care prestează servicii. În unele cazuri, barierele geografice sunt insurmontabile (este cazul statelor membre insulare).
  • O altă măsură care pune bariere inutile în calea prestării de servicii este perioada de prohibiție (cooling off) în care un transportator nu mai are dreptul să opereze cabotaj într-un stat membru străin. Această prevedere va obliga de multe ori vehiculele să stea, în loc să lucreze. Cu atât mai mult, aplicarea acestei restricții în cazul segmentelor rutiere ale transportului combinat face ca face ca avantajele pe care multimodalitatea le aduce în diminuarea emisiilor de CO2 să pălească în fața descurajării economice a transportatorilor rutieri.
  • Obligarea conducătorului auto de a reveni la sediul firmei la 3 – 4 săptămâni pentru a-și petrece timpul liber este o altă măsură care este discriminatorie față de transportatorii din Est. Este suficient ca operatorul să organizeze activitatea companiei astfel încât conducătorul auto să poată reveni acasă, dacă dorește; obligarea acestuia de a se întoarce îi încalcă dreptul fundamental de a-și alege unde își petrece timpul liber.
  • Petrecerea repausului săptămânal în cabină nu ar trebui interzisă; ea are valoare de distanțare socială pentru prevenirea răspândirii COVID. Cabina unui autovehicul modern este mult mai confortabilă decât un motel ieftin, deci ar trebui stimulată dezvoltarea de rețele de parcări sigure cu facilități pentru conducătorii auto.
  • Un model care să crească gradul de flexibilitate a aplicării detașării la transportul rutier, care să aibă în vedere gradul ridicat de mobilitate al conducătorului auto, este necesar. Modelul restrictiv propus în Pachetul Mobilitate este împovărător administrativ și financiar. În plus, el pune transportatorii din afara UE într-o poziție concurențială avantajoasă față de cei din interior, iar pentru combaterea acestui avantaj incorect, prin renegocierea acordurilor bilaterale, SM din Est vor trebui să cedeze foarte mult.

Pachetul Mobilitate I a fost lansat de Comisia Europeană în mai 2017. Acesta conţine trei acte legislative referitoare la transportul rutier: Regulamentul PE şi al Consiliului de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 şi (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluţiile sectorului transportului rutier; Regulamentul PE şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce priveşte cerinţele minime referitoare la duratele de conducere zilnice şi săptămânale maxime, pauzele minime şi perioadele de repaus zilnic şi săptămânal şi a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 în ceea ce priveşte poziţionarea prin intermediul tahografelor; Directiva PE şi a Consiliului de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE şi la Directiva 2014/67/UE privind detaşarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier şi de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce priveşte cerinţele de control şi a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012.